Vremea severă continuă în SUA

Al 2-lea "val" de tornade, mai extrem ca cel din 14-16 aprilie, a lovit centrul, sudul şi estul SUA între 25 şi 28 aprilie. Cel puţin 350 de persoane din 6 state şi-au pierdut viaţa, dintre care 252 doar în statul Alabama (cel mai afectat), iar numărul deceselor este posibil să mai crească. Fără a exagera se poate spune că această catastrofă este istorică. Doar seria de tornade din anul 1925, când au murit 747 de persoane, a fost mai gravă ca cea de acum. Mai mult de 500 de tornade au fost raportate, dar numărul real este posibil sa difere. S-au produs cel puţin 4 tornade EF4 şi două EF5. O tornadă care ar fi avut 1600m diametru, s-a produs în oraşul Tuscaloosa din Alabama, distrugănd sute de case. 1 000 000 de locuinţe au rămas fără energie electrică. Unele zone sunt afectate şi de inundaţii şi alunecări de teren. Pagubele estimate sunt cuprinse între două şi cinci miliarde de dolari.
Furtunile deosebit de puternice au provocat şi întreruperea energiei electrice la trei reactoare nucleare din Tennesseee, s-a întrerupt temporar răcirea reactoarelor, dar au intrat în funcţiune generatoarele pe diesel, astfel s-a reluat rapid operaţia de răcire. Pănă acum nu s-au semnalat probleme importante legate de acest aspect.
Din datele preliminare pe luna aprilie, se estimează că au avut loc cel puţin 650 de tornade pănă în prezent, stabilindu-se un nou record pentru această lună, surclasând astfel precedentul record de 267 de tornade care datează din anul 1974. Cel puţin şapte tornade au atins intensitatea EF4 (sau peste) în aprilie.



http://youtu.be/FyszJj0VEVU
http://www.youtube.com/watch?v=sA7TKSHJ_wM
http://www.youtube.com/watch?v=kxWRS-aFBW8
http://youtu.be/G6giQ3csbUg

Imaginea radar 3d a tornadei de ieri din Tuscaloosa, AL (click pe imagine pentru mărire):
Urmele lăsate de tornade, văzute din satelit(click pe imagine pentru mărire):


Sursă foto: GeoEye/Google.


Sursă foto: Modis/Nasa

http://www.nytimes.com/interactive/2011/04/28/us/20110428-Tornado-in-Alabama-zoomer.html?ref=us#0-2-375-252

Ultima actualizare 01 mai 2011 - 10:40.

Studiu: clima este influenţată de gaura din stratul de ozon

Într-un studiu publicat în numărul 21 al revistei "Science", cercetătorii de la Şcoala de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate din cadrul Universităţii Columbia din New York, prezintă concluziile referitoare la gaura din stratul de ozon şi influenţa acesteia asupra circulaţiei atmosferice şi a climei din emisfera sudică pănă la ecuator. Dacă anterior se credea ca este influenţată circulaţia atmosferică de la latitudini mari, noul studiu demonstrează că gaura din stratul de ozon este în măsură să influenţeze circulaţia la tropice, cât şi creşterea cantităţii de precipitaţii de la latitudini mici.
Este pentru prima dată dovedit că acest fenomen are legătură cu schimbările climatice din emisfera sudică de la pol la ecuator. Cercetătorii care au făcut acest studiu spun că pe lângă CO2 trebuie luat în considerare şi acest fenomen în cercetarea schimbărilor climatice.
Situat în stratosfera Pământului, deasupra Troposferei (care începe de la suprafaţa Pământului), stratul de ozon absoarbe cea mai mare parte din razele solare ultraviolete nocive. De mai bine de jumătate de secol, compuşi chimici produşi de om, aerosoli de uz casnic şi comercial, cum ar fi clorofluorocarburi (CFC), au distrus rapid stratul de ozon, iar în 1980 a fost descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii. Datorită protocolului de la Montreal din 1989, semnat pănă în prezent de 196 de ţări, producţia de CFC a fost interzisă la nivel global. Drept urmare, s-a observat că stratul de ozon a început să se refacă.

Cernobîl - 25 de ani de la dezastru

Acum 25 de ani, în 26 aprilie 1986, două explozii s-au produs la reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. Incendiul produs de explozii a durat zece zile, timp în care cantităţi imense de substanţe radioactive au fost răspândite în atmosferă. Un nor radioactiv s-a îndreptat spre nordul Europei, urmând ca în scurt timp să fie afectate şi estul şi sudul Europei. Emisiile radioactive conţineau Cesiu 137, Plutoniu, Stronţiu şi Iod-131. Suprafeţe întinse din Ucraina, Rusia şi Belarus au fost contaminate, dar efectele s-au resimţit peste tot în lume. Regimul sovietic de la acea vreme a încercat să ascundă dezastrul, abia după circa 3 zile populaţia şi tările vecine au fost informate. 336.000 de oameni din zonele contaminate au fost evacuaţi.
Se estimează ca au murit aproximativ 1 milion de oameni în urma dezastrului, însă Organizaţia Mondială a Sănătaţii si Agenţia Internaţională de Energie Atomică au transmis că s-au înregistrat doar 4000 de decese, muşamalizând astfel cazul.
Ce a dus la această tragedie?
Accidentul s-a produs în timpul unui test, dar lucrurile au scăpat de sub control
din cauza unei erori umane. Închiderea sistemului de răcire a creeat o reacţie în lanţ, care a dus la explozia reactorului 4. Explozia a distrus scutul superior al cladirii şi învelişul de grafit al reactorului care a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă.
O concluzie ce a urmat şi este încă valabilă a fost că dezastrul de la Cernobîl a fost cea mai mare catatrofă tehnologică din istoria omenirii.
Evoluţia norului radioactiv de la acea vreme:
http://www.youtube.com/watch?v=7luBzDkOzxg&feature=related

Inundaţii pe glob cauzate de fenomenul La Niña

Începând cu sfârşitul anului trecut şi continuând pănă în această perioadă, zone relativ întinse din emisfera sudică, cum ar fi: Australia, Africa de Sud, America de Sud şi sud estul Asiei, se confruntă cu ploi excesive, inundaţii şi alunecări de teren cum n-au mai fost în unele zone de zeci de ani. Columbia este recent lovită de cele mai grave inundaţii din istoria sa, unde sute de oameni au pierit, luaţi de ape sau de alunecările de teren, iar două milioane au fost nevoiţi să-şi parăsească casele. Aici se estimează pagube importante, la câteva miliarde de dolari.
Aceste fenomene se datorează în mare măsură fenomenului La Niña, în diminuare în această perioadă, dar care a avut intensitatea maximă la sfârşitul anului trecut (-1,4 C ONI). Efectele încă se resimt.
La Niña se caracterizează prin temperaturi sub medie a apei din zona ecuatorială a Oceanului Pacific, contrar fenomenului EL Niño.

Vremea de Paşti


În următoarele trei zile, ţara noastră se va afla sub influenţa unei dorsale ce aparţine de anticilonul scandinav, astfel că precipitaţiile aproape vor lipsi. Formaţiuni precipitabile aferente zonelor de joasă presiune vor fi în Asia Mică şi la vest şi nord de România.
În România, vom avea parte de o vreme în general frumoasă, cerul va fi variabil cu unele înnorări temporare în vest, nord vest şi la munte, unde cu totul izolat va ploua slab. Regimul termic va fi unul normal în vest şi în centru, în timp ce în zonele extracarpatice din sud şi sud-est vom avea temperaturi uşor sub medie. Ziua, temperaturile vor fi cuprinse în general între 13 grade pe litoral şi 24 de grade celsius în vestul ţării. Noaptea, temperaturile se vor încadra în general între -3 grade celsius în depresiuni, unde vor fi condiţii de brumă, şi 10 grade celsius în vest. Vântul va sufla moderat, dinspre est şi sud-est, cu unele intensificări locale în Banat, Oltenia, Dobrogea, Moldova şi la munte. Presiunea atmosferică nu va avea variaţii importante.
La Mediaş, vremea va fi în general frumoasă, cerul va fi variabil, iar temperaturile din următoarele trei zile vor fi cuprinse între 3 grade celsius noaptea şi 21-22 de grade ziua. Vântul va sufla cel mult moderat dinspre sud est.

Ziua Pământului 2011 este celebrată de Google


Cel mai bun motor de căutare de pe www şi-a schimbat astăzi - 22 aprilie 2011 - logo-ul, marcând astfel cea de-a 41 -a aniversare a ZILEI PĂMÂNTULUI. Aşa cum ne-a obişnuit, ca la orice eveniment important, GOOGLE a venit şi de această dată cu o inovaţie în materie de grafică. În logo este reprezentat un mirific şi animat colţ din natură cu unele vietăţi incluse. :) Deplasaţi mouse-ul pe suprafaţa logo-ului şi vedeţi ce se întâmplă! Citiţi mai multe despre Ziua Pământului în postul anterior, sau click aici. Sursă imagine: google.ro

Ziua Pământului - 22 aprilie 2011


În fiecare an, în 22 aprilie se sărbătoreşte ZIUA PĂMÂNTULUI, menită să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător. Această mişcare s-a născut în SUA, în anul 1970, la iniţiativa senatorului american Gaylord Nelson, care a propus atunci primul marş pentru natură, având ca scop trezirea clasei politice din dezinteresul pe care îl arată faţă de mediu. Acele evenimente au avut o deosebită importanţă, astfel că în 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de ţări s-au alăturat iniţiativei de a transforma Ziua Pământului într-o manifestare de amploare pentru omenire, din dorinţa de a avea un mediu mai curat. La scurt timp au reacţionat şi marile puteri ale lumii, prin implementarea unor programe contra poluării, iar campaniile de reciclare au devenit din ce în ce mai răspândite pe glob.
Fiecare putem aduce un aport pentru un mediu mai curat. Implică-te şi tu! Lasă pentru o zi maşina acasă! Foloseşte bicicleta sau transportul în comun! Sortează şi pune deşeurile în containerele special amenajate! Plantează un copac! ...
sursa foto: planetgreen.discovery.com

10 fenomene atmosferice optice spectaculoase (fotogalerie)

1. Umbra Pământului

Fenomenul este vizibil după apusul soarelui, când umbra pământului este proiectată în partea de est a boltei cereşti. Cu trecerea timpului, umbra se înalţă din ce în ce mai mult. Pentru ca acest fenomen să fie vizibil este nevoie de un cer mai mult senin. Banda roz, de deasupra umbrei, se numeşte "Belt of Venus" sau "centura lui Venus".


2. Mirajul sau Fata Morgana


Razele de lumină sunt deviate la trecerea prin straturi de aer de temperaturi diferite. Densitatea aerului cald este mai mică decât a celui rece. Razele de lumină parcurg mai întâi straturile mai reci de aer, apoi vin în contact, sub un unghi de incidenţă relativ mic, cu păturile de aer mai calde şi sunt astfel dispersate până la obţinerea reflexiei totale. Este caracteristic deşerturilor sau zonelor polare. Sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Miraj



3. Green Flash, Green Ray (raza sau bliţul verde)

Fără o traducere ştiinţifică în limba română, acest fenomen are loc înainte de răsărit sau după apusul soarelui. Apare ca un bliţ verde, de scurtă durată, deasupra soarelui. Este cauzat de refracţia luminii în atmosferă: razele de lumină se deplasează mai încet în masa de aer mai densă din apropierea solului, iar razele solare sunt curbate uşor, după cum şi Pământul este uşor curbat. Datorită dispersiei, marginea superioară a discului solar va avea nuanţe de verde-albastrui, în timp ce marginea inferioară a discului solar va lua nuanţe de roşu-oranj.



4. Stâlp de lumină (eng. Light pillar)


Fenomen optic creat de reflexia luminii, provenită de la soare (Solar Pillar) sau lună (Moon Pillar), în straturi de nori de gheaţă aflaţi la înălţimi diferite.




5. Focul Sfântului Elmo


Fenomen de natură electrostatică, apare în orele premergătoare orajelor, când câmpul electric al atmosferei are valori mari, astfel se produce un flux de electroni ce dau o anumită luminozitate. Apare pe obiectele înalte şi ascuţite, pe vârfuri muntoase, clopotniţe, elice, botul avioanelor etc, şi are aspectul unei flăcari de culoare alb-albăstruie.




6. Diamond Dust
Nu avem un corespondent exact al termenului şi în limba română. Fenomenul poate fi descris ca un nor în apropierea solului format din cristale fine de gheaţă care cad uşor pe pământ. Se formează mai ales la poli, în condiţii de cer mai mult senin, inversiune termică şi temperaturi de sub 0 grade. Adesea se formează şi un halo asociat fenomenului.


7. Norii noctilucenţi


Sunt cei mai înalţi nori din atmosferă, se formează în mezosferă la o înalţime de aproximativ 80 de km, în general în apropierea regiunilor polare. Aceşti nori sunt compusi din particule fine de gheaţă, ceea ce îi face stralucitori şi vizibili după apusul soarelui. Se formează mai ales pe timp de vară, când temperatura în mezosferă ajunge la -120 grade celsius. sursa foto: http://www.nasa.gov/images/content/172188main_noc_clouds_lg.jpg



8. Haloul


Inel luminos, muliticolor care apare în jurul soarelui sau a lunii. Fenomenul se datorează refracţiei luminii la trecerea prin cristale de gheaţă (nori cirrus). Zonele de arc de cerc mai stralucitoare se numesc Sun Dogs (câini solari).





9. Curcubeul de foc

Fenomen spectaculos şi foarte rar întâlnit, apare când soarele se află la mai mult de 58 de grade deasupra orizontului, razele solare trec prin norii superiori translucizi formaţi din cristale de gheaţă hexagonale. Lumina intră prin lateral si iese prin spatele cristalelor de gheaţă, iar dacă cristalele sunt orientate în mod optim rezultatul este cel din imagine.



10. Luna albastră

Când atmosfera este încărcată cu particule de fum şi praf care absorb o parte din culorile spectrului luminii, atunci este posibil ca la observator să ajungă o lumină albastruie. S-a întâmplat de-a lungul timpului ca după mari incendii de pădure sau erupţii vulcanice majore, luna să-şi schimbe culoarea, fie într-o nuanţă albăstruie fie în alte culori. O nuanţă roşiatică se poate observa în timpul eclipselor de lună.

Tornade violente în SUA


Mai multe state din SUA au fost măturate de o serie de tornade. În decursul a doar trei zile, între 14-16 aprilie, aproximativ 200 de tornade au făcut ravagii în şapte state americane. 43 de persoane şi-au pierdut viaţa. Foto: supercelulă văzută pe radarul Doppler, sursa wikimedia.org
Imagini spectaculoase surprinse de "vânătorii de tornade":









Avalanşa de la Bâlea


Acum 34 de ani, în 17 aprilie 1977, la Bâlea Lac s-a produs cea mai mare tragedie montană din Europa. Sub îndrumarea profesorului Richard Schuller, 20 de elevi ai liceului Brukenthal din Sibiu şi alţi doi profesori au pornit într-o excursie de schi. Avea să fie ultima pentru ei. În acele zile a fost viscol şi a nins foarte mult. Zăpada era foarte mare, afânată şi instabilă, iar în momentul în care grupul a ieşit la o coborăre, s-a declanşat avalanşa care a trecut peste ei. Datorită vremii nefavorabile, acţiunile de căutare, la care au participat armata şi salvamontiştii, au început abia luni dimineaţa.
Condiţiile de atunci au fost similare cu cele din aceste zile. Meteorologii de la Centrul Meteo Regional Transilvania Sud au emis avertizări de avalanşă cu grad de risc între 3 şi 5, pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă risc redus iar 5 risc foarte mare. În această dimineaţă stratul de zăpada masura la Bâlea Lac 209 cm.

Marea defrişare


Când vine vorba despre defrişări, sunt de-a dreptul revoltat faţă de indiferenţa şi inconştienţa guvernanţilor, a legilor mult prea permisive din domeniul forestier, adoptate, sau mai bine zis neadoptate de aceştia. Zonele de pădure neadministrate, între 300 000 şi 500 000 ha , din toate colţurile ţării, sunt practic şterse de pe faţa pământului. Tot respectul pentru ProTV şi echipa de la "România, te iubesc!". Campania începută de aceştia, menită să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că defrişările trebuie să înceteze odată, continuă duminică, de la ora 18:00. În ediţia de mâine, 17 aprilie, se va vorbi despre cum o adevărată caracatiţă, formată din judecători, politicieni, oameni de afaceri, dar şi aşa zişi silvicultori, a distrus sute de mii de hectare de pădure.
Anul 2011 a fost declarat "Anul Internaţional al Pâdurilor", de către Organizaţia Naţiunilor Unite, tocmai pentru a creşte nivelul de conştientizare a întregii lumi, asupra importanţei şi rolul pădurilor, dar şi pentru a determina întărirea angajamentului politic pentru gestionarea durabilă a padurilor în toate ţările lumii.
(Logo, dreapta sus: Anul Internaţional al Pădurii)
Aveţi mai jos o parte din ediţiile trecute ale emisiunii "România, te iubesc!", pe tema defrişărilor necontrolate.

Cine se află în spatele dezastrului din păduri. Partea 1

Cine se află în spatele dezastrului din păduri. Partea 2

Cine se află în spatele dezastrului din păduri. Partea 3

Furtunile solare


Aşa cum ne avertizează NASA (Administraţia Naţională Aeronautică şi Spaţială), în jurul anului 2013, odată cu intensificarea activităţii solare, vom fi martorii unor furtuni geomagnetice extrem de puternice.
Astfel de furtuni au mai fost şi în trecut, dar datorită dependenţei omenirii de tehnologie, la o furtună de genul celei din 1859, pagubele vor fi mult mai serioase.
Aceste furtuni solare vor afecta în special sateliţii, iar telecomunicaţiile vor ceda. Dar şi electricitatea va fi afectată, existănd posibilitatea unei pene de curent la nivel global, care ar duce la prabuşirea sistemelor de transport, financiare, guvernamentale, sănatate etc. Produsele alimentare perisabile şi medicamentele, dependente de un anumit regim termic, ar avea de suferit. Conductele de combustibili ar fi de asemenea afectate, la fel şi apa potabilă, distribuită pe baza pompelor electrice.


Să amintim doar câteva dintre cele mai puternice furtuni solare:
Între 28 august şi 2 septembrie 1859 - a avut loc "Superfurtuna solară" - aşa cum a fost denumită la acea vreme, cea mai puternică furtună din istoria observaţiilor solare. Sistemele de telegraf din Europa şi America de Nord s-au defectat, cablurle şi pilonii telegrafelor aruncau scântei, iar hârtia folosită la telegrafiere a luat foc. Cele mai deosebite fenomene, care au avut loc în acele momente, au fost aurorele boreale. Acestea au fost observate în întreaga lume. Datorită acestor fenomene, noaptea de 1 spre 2 septembrie s-a facut zi, iar căutătorii de aur din zona Munţilor Stâncoşi s-au trezit să-şi pregătească micul dejun, crezănd ca este dimineaţă.
În 13 mai 1921 - are loc o puternică furtună solară, care a afectat sistemele de telecomunicaţii, de trafic şi electrice din Statele Unite şi din Europa.
11 feb 1958 - SUA este izolată de restul lumii datorită intreruperilor radio.
29 oct 2003 - "The Hallowen Storm", aurora a fost vizibilă în majoritatea statelor din America de Nord. Mai muţi sateliţi s-au defectat iremediabil, cauzănd daune financiare de sute de milioane de dolari. Una dintre cele mai rapide şi puternice furtuni, la doar 19 ore dupa ce s-a produs pe soare, a ajuns pe Pământ.
sursă foto 2: wikipedia.org
O cronologie a celor mai puternice şi spectaculoase furtuni solare poate fi gasită aici.

Mama natură

Fară cuvinte...



În videoclip apar în ordine: Munţii Anzi - cel mai lung lanţ muntos continental din lume, Erta Ale din Etiopia - munţii cu cea mai lungă şi continuă erupţie vulcanică, Munţii Alpi - cei mai deosebiţi din Europa, Munţii Stâncoşi - lanţ muntos major din vestul Americii de Nord, Munţii Himalaya - cel mai masiv sistem montan de pe planetă, Munţii Baltoro din Pakistan - cel mai mare gheţar montan de pe Pământ.

Worldometers


M-am găndit să vă prezint un site foarte interesant, un proiect să-i spunem, referitor la unele date globale calculate în timp real. Sunt date statistice din mai multe domenii, cum ar fi: populaţia globală, economie şi guvernare, societate şi media, mediu, hrană, apă, energie şi nu în ultimul rând statistici referitoare la sănătate.
Site-ul se găseşte la adresa: http://www.worldometers.info/

Accidentul de la Fukushima a atins nivelul 7



Agenţia de Siguranţă Industrială şi Nucleară din Japonia a ridicat nivelul crizei nucleare de la 5 la 7. Această decizie a fost luată "pe baza măsurătorilor (nivelului) de iod şi cesiu din atmosferă". Pragul 7 a mai fost atins o singură dată, în cazul dezastrului de la Cernobîl, din 1986. Agenţia japoneză a precizat că emisiile radioactive măsurate, până în prezent, în centrala Fukushima Daiichi, nu reprezintă decât "aproximativ 10 la sută din cele emise la Cernobîl", în 1986.
Ultima oră: urme de iod radioactiv, în cantităţi neînsemnate, au fost descoperite în laptele de oaie şi în apa de ploaie din România.

Documentarul Home

Merită să urmăriţi un impresionant documentar, dacă nu aţi facut-o deja, despre planeta pe care trăim, problemele de mediu cu care ne confruntăm, cât şi consecinţele care vor urma în cazul în care nu se vor lua măsuri.

http://youtu.be/jqxENMKaeCU

Nivel record al stratului de ozon deasupra Arcticii


Subţierea stratului de ozon de deasupra Arcticii a atins un nivel record, iar autorităţile din ţările nordice vor trebui să urmărească mai atent nivelul radiaţiilor ultraviolete în perioada următoare, se arată într-un comunicat emis la începutul acestei săptămâni de WMO (Organizaţia Meteorologică Mondială). Stratul de ozon din zona Oceanului Arctic a suferit o pierdere de circa 40 %, asta doar de la începutul iernii pănă la sfârşitul lunii martie, faţă de recordul precedent de circa 30% într-o perioadă de iarnă. Acest fenomen se datorează poluării excesive cu diferiţi compuşi chimici, dar şi a persistenţei aerului rece din stratosferă.
Stratosfera este al doilea strat major al atmosferei, aproximativ 90 % din ozonul găsindu-se aici. Stratul de ozon din stratosferă oferă un filtru natural de protecţie împotriva radiaţiilor ultra-violete, dăunătoare atât omului, care pot provoca arsuri, cancer de piele şi cataractă, cât şi plantelor.
Datorită Protocolului de la Montreal, semnat în 1987 de majoritatea statelor, privind eliminarea unei mari părţi din substanţele chimice dăunătoare stratului de ozon, este de aşteptat, ca în zona Arctică, stratul să se refacă la cantitatea de dinainte de 1980 undeva în jurul anilor 2030-2040. (Imagine: nivelul stratului de ozon)

* "Gaura" din stratul de ozon

Cutremur în Japonia


Astăzi la 17:32, ora României, a avut loc un nou cutremur în largul coastei de nord-est a prefecturii Miyagi din Japonia. Unul dintre cele mai puternice replici la cutremurul de 9 Mw, înregistrat în 11 martie, cutremurul de azi a avut magnitudinea de 7,1 Mw şi s-a produs la o adancime de 49 km, conform USGS. Cutremurul a fost resimţit şi în capitala Japoniei, la Tokyo (harta - intensitatea pe scara Mercalli). Iniţial, agenţia meteo niponă a emis o alertă de tsunami, dar la scurt timp a fost anulată. Au apărut întreruperi de curent electric la Yamagata si Fukushima, dar fară să provoace avarii la reactoarele nucleare din regiune.
Update: 4 morţi şi peste 100 de răniţi, sunt cifrele oficiale transmise de autorităţile nipone.
Update: Au fost descoperite unele fisuri la două reactoare ale centralei de la Onagawa. Aici s-au înregistrat scurgeri de apă radioactivă.

! Vânt puternic: vineri, sâmbătă şi duminică


Principalul fenomen meteo al următoarelor zile va fi vântul.


Contrastul termic şi baric pronunţat între cele două mase de aer - în vest şi sud vestul continentului, ca urmare a unui blocaj atmosferic, se află o masă de aer tropical, de provenienţă nord-africană, în timp ce dinspre nord, într-o zonă de joasă presiune atmosferică, coboară o masă de aer de origine arctică ( vezi harta). Datorită acestui context, vântul va creşte în intensitate la nivelul ţării noastre, implicit şi al Mediaşului. În următoarele două-trei zile ne aşteaptă vânt puternic, cu valori de ~ 70 km/h la rafală.

În această noapte, un sistem noros precipitabil va afecta România, semnalăndu-se şi în zona noastră averse slabe de ploaie. Temperatura minimă va fi de aproximativ 9 grade celsius, presiunea atmosferică va creşte uşor iar vântul va sufla moderat spre dimineaţă. Vineri, cerul va fi mai mult noros, dar e posibil să mai vedem şi soarele. Se vor semnala averse de ploaie slabe si temporare. Temperatura maximă va atinge 13 grade celsius, iar minima 4C. Vântul va sufla tare, dinspre nord-vest, cu viteze la rafală de 70 km/h. Presiunea atmosferică va avea unele variaţii, o creştere la început, apoi o uşoară scădere. Sâmbătă, un aspect închis al vremii şi va ploua slab. Temperatura va fi apropiată de cea de vineri, maxima urcă pănă la 13 grade, iar minima coboară păna la 1 grad. Vânt puternic şi sâmbătă, din nou va atinge 70 km/h la rafală. Presiunea atmosferică va fi în creştere. Duminică, se mai răcoreşte puţin iar cerul devine variabil. Spre dupa-amiază sunt şanse să mai plouă slab. Temperatura maximă nu mai trece de 11 grade, iar minima va fi de aproximativ 0 grade. Vântul mai scade în intensitate faţă de zilele precedente dar va fi în continuare puternic, cu rafale ce mai pot atinge 50 km/h. Presiunea atmosferică continuă să crească.

Cele mai devastatoare cutremure din istorie

-dupa numărul de victime-


Nr. Crt.

Data

Locaţia

Decese

Magnitudine

(M)

1

23-01-1556

Shaanxi - China

830000

~8

2

27-07-1976

Tangshan - China

255000

7,5

3

09-08-1138

Aleppo - Siria

230000

?

4

26-12-2004

Sumatra

227898

9,1

5

12-01-2010

Haiti

222570

7

6

22-12-856

Damghan - Iran

200000

?

7

16-12-1920

Haiyuan, Ningxia - China

200000

7,8

8

23-03-893

Ardabil - Iran

150000

?

9

01-09-1923

Kanto - Japonia

142800

7,9

10

05-10-1948

Ashgabat - Turkmenistan

110000

7,3

11

27-09-1290

Chihli - China

100000

?

12

12-05-2008

est de Sichuan

87587

7,9

13

08-10-2005

Pakistan

86000

7,6

14

11-1667

Shemakha - Caucaz

80000

?

15

18-11-1727

Tabriz - Iran

77000

?

16

28-12-1908

Messina - Italia

72000

7,2

17

31-05-1970

Chimbote - Peru

70000

7,9

18

01-11-1755

Lisabona - Portugalia

70000

8,7

19

11-01-1693

Sicilia - Italia

60000

7,5

20

1268

Silicia – Asia Mică

60000

?

21

20-06-1990

Vest de Iran

4-50000

7,4

22

04-02-1783

Calabria - Italia

50000

?


sursa: usgs.gov

Top 10 naţiuni în pericol nuclear




Datorită problemelor prin care trece Japonia în această perioadă, au apărut îngrijorări şi pentru restul statelor care se bazează pe energie generată prin fisiune nucleară şi care prezintă un risc seismic diferit de la o zonă la alta.

1. Statele Unite: îngrijorări pentru zonele de coastă

Energie nucleară generată anual: 798,7 miliarde kwh

Deşi în SUA nu s-au mai construit centrale atomice din 1979, an în care a avut loc un puternic accident nuclear pe insula "Three Miles", este de departe cel mai mare producător de energie pe bază nucleară din lume. Cele 104 reactoare, produc mai multă electricitate decât reactoarele din Japonia şi Franţa la un loc, ţări care sunt pe locurile următoare în lume la producţia de energie nucleară. Dar în mod surprinzător, toate aceste centrale nucleare din SUA, produc doar 20% din energia totală. Dat fiind faptul că pe coasta de vest a SUA, în zona Californiei, hazardul seismic este foarte ridicat, au apărut îngrijorări cu privire la producerea unor evenimente de genul celui din Japonia.

2. Franţa se bazează foarte mult pe energia nucleară

Energie nucleară generată anual: 389,3 miliarde kwh

Turbina eoliană de deasupra turnurilor de răcire (foto), a fabricii din Cruas (situat pe valea râului Rhône aproape de Montélimar), este doar una din structurile care fac această centrală unică. Centrala electrică, construită la începutul anilor 1980, este una din cele doua centrale nucleare din lume, proiectată special cu un sistem de "izolare seismică", o structură flexibilă la bază, care reduce vibraţiile.
Energia generată de centralele din Franţa este la mai puţin de jumătate din totalul energiei generate de centralele din SUA. Cu toate acestea nicio altă ţară din lume nu se bazează pe energia nucleară precum Franţa, unde peste 80% din electricitate provine de la 58 de reactoare care aparţin de 19 uzine producătoare de energie.
Deşi uzina din Cruas nu este situată într-o zonă cu risc seismic important, aceasta are un sistem special de protecţie contra seismelor. În zona unei alte centrale nucleare există un oarecare risc seismic: centrala Fassenheim situată pe fluviul Rin, este şi cea mai veche din Franţa.

3. Japonia: în plină criză nucleară

Energie nucleară generată anual: 265,8 miliarde kwh

În ciuda experienţei sale ca singura ţară atacată cu arme nucleare în timpul războiului, Japonia a pornit, două decade mai tarziu, programul supranumit "peacefull atom", întocmit pentru a contribui la creşterea economică a statului. Datorită sursei interne scăzute de combustibili fosili, Japonia era nevoită sa importe masiv cam tot ce era pe bază de petrol, cărbune sau gaz. Pentru a nu mai depinde de importuri, Japonia a trecut pe energie nucleară, un mod convenabil pentru a produce o mare cantitate de energie electrică. prima uzina nucleară a fost construită in 1966, fiind incluse 54 de reactoare, dintre care cel mai mare din lume: Kashiwazaki-Kariwa din prefectura Niigata, pe coasta de vest.
O treime din energia electrică a Japoniei provenea din energie atomică, iar pănă înainte de accidentul de la Fukushima, se dorea ca pe viitor aceasta să ajungă la un nivel de 40% pănă în 2017 şi 50% pănă in 2030.
Japonia este una dintre naţiunile cele mai predispuse hazardul seismic, fiind situată la limita a patru plăci tectonice majore, în aşa numitul "cerc de foc al Pacificului", cu atât mai mult cu cât are o populaţie de 127 milioane de locuitori.
Toate uzinele nucleare sunt într-o zonă de real pericol.
Ceea ce s-a petrecut în Japonia, ca urmare a întreruperii energiei electrice a sistemelor de rezervă, se datorează valului tsunami şi nu a seismului propriuzis.

4. Rusia aspiră pentru energie nucleară

Energie nucleară generată anual: 154 mld. kwh

Spre deosebire de Japonia, Rusia are o importantă sursă de energie pe bază de hidrocarburi şi este cel mai important stat exploatator de gaze naturale. Cu toate acestea, Rusia doreşte să işi marească producţia de energie nucleară internă, pentru un export de gaz în cantităţi mari, care să genereze profit.
Doar 16% din necesarul de electricitate are ca provenienţă energia nucleară de la 32 de reactoare din 10 locaţii, urmând ca pănă in 2030, o producţie de 20% din necesar să fie bazat pe fusiune.
Cu excepţia celor 4 reactoare din Bilibino, situate la 161 km nord de cercul polar, in regiunea autonomă Chukotskiy, celelalte uzine nucleare sunt situate la vest de Munţii Ural, o zonă cu un risc seismic scăzut. Dar este in construcţie un centru nuclear în pen. Kamchatka, cea mai activă zonă seismică a Rusiei, ceea ce ar fi o problemă pe viitor.

5. Coreea de Sud vine rapid din urmă

Energie nucleară generată anual: 140 mld. kwh

Coreea de Sud a construit prima uzină nucleară abia în 1978, cu 21 de reactoare care aparţin de 4 centrale electrice. Energia electrică produsă aici fiind furnizată pentru mai mult de o treime din populaţie. Pănă în 2022 se doreşte construirea a altor 12 reactoare. Coreea de Sud, unul dintre cele mai rapid dezvoltate state din lume, are ca scop generarea a jumătate din necesarul de energie electrică doar pe bază nucleară. La fel ca Japonia, Coreea are o sursă scăzută de energie pe baza combustibililor fosili.
Chiar daca este situată în apropiere de Japonia, Coreea prezintă un hazard seismic scăzut.

6. Germania: viitor nuclear controversat

Energie nucleară generată anual: 128,2 mld. kwh

Cele 17 centrale nucleare din Germania produc energie electrică pentru aproximativ un sfert din populaţie, însă viitorul acestor centrale este umbrit de controverse. Acest fapt se datoreză deciziei din trecut a două partide politice, Partidul Verde şi Partidul Social Democrat, care au căzut de acord că vor renunţa la energia nucleară pana in 2022. Cancelarul german Angela Merkel a schimbat acea decizie în toamna anului trecut, invocând necesitatea nucleară ca pe un "pod" spre energia regenerabilă. Dar situaţia din Japonia a determinat Germania să-şi reconsidere viitorul său nuclear.
Zona care prezintă un hazard seismic ridicat este de-a lungul văii Rinului, unde sunt amplasate mai multe centrale nucleare, printre care cea mai veche centrală din Germania, închisă dupa problemele de la Fukushima.

7. Canada: pionul nuclear din nord

Energie nucleară generată anual: 85,9 mld. kwh

Canada a început programul nuclear încă din 1944 şi a construit primului reactor experimental în 1947. În general, naţiunea obţine circa 15 % din electricitatea sa de la 18 reactoare comerciale . Însă dependenţa nucleară este mult mai mare în provincia cea mai populată, Ontario. Aici se află 16 reactoare nucleare de unde se obţine 53% din producţia de electricitate. Celelalte două unităţi nucleare se află, de asemenea, în est, în Quebec şi New Brunswick.
Zona cu activitatea seismică cea mai ridicată este în vestul îndepărtat, pe coasta British Columbia. Dar şi estul prezintă o activitate seismică ridicată, unde este amplasată centrala nucleară Point Lepreau din New Brunswick.
Risc seismic este şi pe valea râului Saint Lawrence, unde există o centrală nucleară care a
cauzat unele tensiuni politice, datorită situaţiei din Japonia.

8. Ucraina: trecut sumbru

Energie nucleară generată anual: 78,8 mld. kwh

Ucraina şi-a început programul nuclear in 1970, la Cernobîl, unde a avut loc cel mai grav accident nuclear din istorie. Reactorul care a explodat în 1986 şi a ucis 30 de persoane, a luat foc şi a ars pentru o perioadă de 10 zile. O arie de aproximativ 16000 km2 fiind contaminată. 25 de ani mai târziu, energia nucleară rămâne importantă aici. Aproximativ jumătate din energia electrică este generată de 15 reactoare nucleare aflate în patru locaţii.
La centrala nucleară din Khmelnitsky, două unităţi sunt în funcţiune şi alte două urmează să fie construite, datorită "cererii" tot mai mari.
Riscul seismic este scăzut în mare parte din ţară, singura zonă identificată de geologi este într-o zonă de munte la graniţa cu România.

9. China: planuri nucleare ambiţioase

Energie nucleară generată anual: 66,6 mld. kwh

China are în acest moment 13 centrale nucleare funcţionale, dar acestea produc doar un procent din electricitatea totală, evident, datorită numărului mare de locuitori. Din acest motiv China se bazează în general pe combustibili fosili. În viitor sunt planificate construirea unor centrale cu tehnologii de ultimă oră, pe coasta de est.
China este o ţară cu un mare risc seismic, deoarece placa indiană este împinsă spre nord - forţa geologică care a creat Munţii Himalaya - şi cauzează cutremure mari pe o mare suprafaţă, care acoperă Pakistan, India, Nepal şi continuând în Tibet şi China. Unele din cutremurele cele mai distructive din istoria lumii au avut loc în China. Cutremure mari au lovit, în ultimii ani provinciile Sichuan şi Qinghai în centru şi vest, departe de centralele nucleare care sunt construite pe coasta de est.

10. Marea Britanie: moştenirea nucleară

Energie nucleară generată anual: 65,7 mld. kwh

Marea Britanie produce în prezent circa 18 % din totalul de electricitatea necesar, de la 19 reactoare nucleare amplasate în nouă locaţii. Între 1950 şi 1960 a construit multe reactoare nucleare, astfel că au mai multe reactoare închise -26, decât funcţionale. În viitor vor fi construite alte staţii nucleare pentru a-si creşte nivelul de producţie energetică.
Hazardul seismic este considerat scăzut.

O hartă cu riscul seismic global se găseşte aici: http://www.seismo.ethz.ch/static/GSHAP/


sursă şi detalii: nationalgeographic.com

Judeţul Sibiu, ferit de marile dezastre


Judeţul Sibiu este cel mai expus riscurilor de inundaţii, conform unui raport înaintat Consiliului Judeţean Sibiu de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Deşi în perioada dinainte de 1989 s-au făcut lucrări de protecţie contra inundaţiilor, după dezastrul din 1975, 1977, 1981 şi 1984, autorităţile recunosc că sunt neputincioase în calea naturii. Ultimele inundaţii din 1998 au arătat-o şi la noi în judeţ. Alte dezastre naturale precum avalanşele şi cutremurul pot produce victime.


Inundaţiile pot provoca pagubele cele mai mari

ISU recunoaşte că majoritatea inundaţiilor din judeţ sunt datorate căderilor masive de precipitaţii şi pâraielor formate pe versanţii munţilor. Astfel conform acestei instituţii la ora actuală zeci de gospodării din diverse comune din judeţ pot fi inundate. Mai ales primăvara când creşte cantitatea de precipitaţii. În 59 de localităţi din cele 64 ale judeţului se pot produce inundaţii care ar afecta zeci de gospodării în fiecare localitate. La Sibiu situaţia se arată dezastruoasă: ridicarea nivelului râului Cibin poate inunda 1.572 de case şi 21 km de străzi. Multe din aceste construcţii sunt noi, executate cu aprobare, în zonele cu risc de inundaţie stabilite înainte de 1989.

Avalanşele încă ne sperie

Deşi de la marea avalanşă din 17 aprilie 1977 când au pierit în munţii judeţului 23 de persoane din care 16 copii, nu s-au mai întâmplat evenimente notabile, cei de la ISU pun pe locul 2 la riscuri locale alunecările de zăpadă. Mai ales că zona montană a judeţului este foarte atractivă pentru turişti, şi noi pârtii de schi s-au deschis în ultimul timp la Gura Râului şi Păltiniş.

Cutremurul din Vrancea va afecta puţin Sibiul

Asta cred specialiştii ISU. Doar că aceştia se bazează pe un studiu din 1998, care prezicea un cutremur mare în Vrancea până la finele lui 2011. Conform aceluiaşi studiu un cutremur maxim de 9 grade pe scara Richter în Vrancea ar fi resimţit la Sibiu ca unul de 7,2 grade. Peste 26.000 de gospodării din judeţ sunt vulnerabile în caz de cutremur. Conform ISU la un cutremur maxim noaptea (când este cel mai riscant) vor muri 73 de oameni la noi în judeţ. Majoritatea clădirilor din judeţ nu sunt însă expertizate de specialişti pentru risc seismic. Doar 20 de clădiri din judeţ au fost expertizate pentru că acestea sunt foarte vechi. Nimeni nu ştie însă câte din clădirile vechi şi noi vor cădea în cazul unui astfel de cutremur. Alunecările de teren sunt un alt posibil risc în judeţ, mai ales că acestea se petrec periodic în zona rurală şi nu numai.

integral pe: sibiu100.ro

Vremea în weekend

Sâmbătă, ca urmare a apropierii de ţara noastră a unei depresiuni nordice, vom constata o uşoară înrăutăţire a vremii. Cerul devine variabil cu unele înnorări, fiind posibile ploi slabe, temporare. Temperatura maximă va fi de 17 grade celsius, în timp ce minima se opreşte in jurul valorii de 3 grade. Vântul va sufla slab dinspre nord, iar presiunea atmosferică va marca o uşoară scădere.

Duminică, cerul va fi variabil mai mult senin, iar şansele de ploaie se reduc. La amiază ne vom bucura de o temperatură de 18 grade, iar noaptea se va însenina, urmând ca temperatura minimă să coboare pănă la 2 grade. Vântul va sufla slab dinspre est-nord-est, iar presiunea atmosferică scade uşor la început, apoi devine variabilă.