Schimbările climatice şi ce reprezintă acestea pentru România

Coordonatorul secţiei de climatologie din cadrul ANM, climatologul Roxana Bojariu, a explicat într-un interviu pentru Adevărul, ce urmări au schimbările climatice pentru România şi ce se mai poate face pentru a stopa această evoluţie.



„Adevărul": E schimbarea climatică un subiect controversat?

Roxana Bojariu: Nici pe departe. Avem observaţii foarte clare bazate pe date satelitare, de radiosondaj, care arată creşterea temperaturii medii globale.Toate aceste date vin, completează şi până la urmă sprijină teoriile ştiinţifice, bazate pe legi ale fizicii de nimeni contestate. Controversate sunt doar acele soluţii economice, politice şi sociale care se încearcă pentru a putea reduce efectele schimbării climei.

Cât la sută din încălzirea globală se produce din vina oamenilor şi cât e fenomen natural?

Aş zice că aceasta e întrebarea fundamentală pe care ar trebui să şi-o pună climatoscepticii. Există un efect de seră natural în atmosferă şi datorită acestuia a fost posibilă viaţa pe pământ pentru că el a ridicat temperatura la suprafaţă cu aproape 33 de grade Celsius. Însă creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, cum e dioxidul de carbon de exemplu, în atmosferă nu face decât să intensifice acest efect natural, care e la bază.

Informaţiile rezultate din analiza probelor de gheaţă din Antarctica arată că azi avem cea mai mare concentraţie a dioxidului de carbon din atmosferă din ultimi 650.000 de ani. Creşterea e de 35%. Ceea ce putem spune e că există o probabilitate de 90% ca ridicarea temperaturii medii globale, începând cu deceniul cinci-şapte al secolului trecut, să fie atribuită activităţii umane. Pe ce se bazează aceste afirmaţii? Pe modele matematice care simulează evoluţia climatică pe baza ecuaţiilor fizicii care guvernează practic geosistemul terestru.

Care sunt efectele?

Încălzirea globală nu este efectul unei reforme nici în spaţiu, nici în timp. Bineînţeles că avem acest semnal clar: creşte temperatura medie globală. Dar modificarea mediilor înseamnă modificarea întregii statistici. Se modifică şi frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme în diverse părţi ale globului.

Apar fenomene ca inundaţiile recente din America. Ploi mult mai abundente într-un interval de timp mult mai scurt şi pe o arie mult mai mică, ceea ce duce la probleme de tipul inundaţiilor rapide, dar şi perioade cu secete mult mai intense, dar şi valuri de căldură mult mai frecvente şi mai intense pentru că reţinând mai multă energie în sistem, energia asta este transportată prin interacţiunea dintre componente şi se modifică nu numai cantitatea de energie reţinută în sistem, ci se modifică şi căile de transfer ale energiei de la ocean la suprafaţa continentală, la gheaţa arctică.

Aceste schimbări au impact asupra ecosistemelor. Sunt studii care arată că impactul e foarte clar prin valurile de căldură care vor deveni din ce în ce mai dese în perioada de vară, într-o lume în care concentraţia de carbon e din ce în ce mai mare. Cei mai expuşi vor fi bătrânii şi copiii, dar şi oamenii cu afecţiuni cardiovasculare.

Sunt voci care susţin că România îşi va schimba clima din temperată în mediteraneană în următorii 50 de ani?

Vom rămâne cu o climă temperată şi patru anotimpuri. Însă clima temperată de acum va fi sensibil diferită de clima temperată în condiţiile modificărilor care vor avea loc peste 50-100 de ani.

Toate experimentele numerice, în raport cu ceea ce şi observăm, arată că şi în România va exista o creştere susţinută a temperaturii medii anuale cu precădere în anotimpurile de vară şi de iarnă. Datele de observaţie din ultima sută de ani arată că la nivelul României avem o creştere medie de 0,5 grade Celsius din 1901 până în 2007, iar această creştere ajunge până la 2 grade şi chiar peste 2 grade în regiuni din afara arcului carpatic în privinţa temperaturilor de vară şi de iarnă. Astfel, avem creşteri ale temperaturilor de vară şi de iarnă pe perioada 1901-2007 de peste trei grade Celsius.

Iarna va fi mai cald în nord-estul ţării

Cum arată prognozele pentru România pe următorii 30 de ani?

În cazul temperaturii va exista o creştere clară, dar va fi nuanţată. Adică vor fi zone în care intensitatea va fi mai mare în funcţie de anotimp. Astfel, în zona extracarpatică şi în nord-estul României există o probabilitate mai mare de a avea o creştere a temperaturii în timpul iernii raportat la zona respectivă. Vara, probabilitatea de a avea creşteri mai mari ale valorilor termice va fi în sud şi în sud-est.

Ce putem face?

Nu putem stopa ceea ce deja a început, îşi va continua cursul. Problema e să nu ajungem în situaţii în care să se accelereze schimbarea în aşa fel încât să depăşească cu totul capacitatea noastră de a ne adapta. Dacă schimbările sunt mult prea mari şi mult prea rapide, astfel încât ele depăşesc această limită apare pericolul extincţiei speciei respective. Aici nu e vorba să salvăm planeta de schimbarea climei. Este vorba să ne protejăm pe noi ca specie şi, bineînţeles, mediul care asigură evoluţia ca specie. Totul e să nu depăşim acea limită de 2 grade Celsius, după care lucrurile se vor amplifica în cascadă în aşa fel încât vor depăşi capacitatea noastră de a ne adapta. Sursă articol şi integral pe: adevarul.ro